În ziua de 19 august s-au împlinit 310 ani de la întoarcerea în Casa Tatălui a vrednicului de pomenire Episcop Atanasie Anghel, înfăptuitorul unirii românilor transilvăneni cu Biserica Romei. Momentul a fost marcat luni, 21 august, printr-o manifestare comemorativă organizată de AGRU Blaj în Catedrala Arhiepiscopală Majoră din Blaj. Manifestarea a cuprins o slujbă de pomenire întru odihna veșnică a primului Episcop al Bisericii noastre și o evocare a vieții, activității și personalității Ierarhului, susținută de Părintele Daniel Câmpean.
Atanasie Anghel a fost primul mitropolit al Ardealului și primul episcop unit cu Roma al Bisericii Greco-Catolice. Urmaș al episcopului Teofil Seremi în scaunul vlădicesc al Bălgradului, Atanasie Anghel a continuat eforturile predecesorului său de unire religioasă a românilor transilvăneni cu Biserica Romei.
Fiu de preot și nobil de Ciugud, Atanasie Anghel s-a născut la Bobâlna. A fost hirotonit episcop de către Mitropolitul Teodosie, chiriarh al Mitropoliei Ungrovlahiei și de Patriarhul Dositei al Ierusalimului, aflat în exil. Cu prilejul ungerii întru episcopat, Patriarhul Dositei i-a dat tânărului episcop român câteva instrucțiuni precise, printre care: „Trebuie, arhieria Ta, slujba bisericei, adecă Octoihul, Mineele și alte cărți, ce se cântă duminicile și sărbătorile și slujba de toate zilele să te nevoiești cu deadânsul să se citească toate pre limba slovinească sau elinească, iară nu românească sau într-alt chip.” (Timotei Cipariu, „Acte și fragmente”, Blaj, 1855, p. 210.)
Episcopului i se mai cerea să fie sub ascultarea ierarhilor greci de la curtea domnului muntean Constantin Brâncoveanu, care supravizau activitatea ierarhilor români din Ardeal, dar și ierarhiei calvinești din Transilvania.
În 7 octombrie 1698, Mitropolitul Atanasie a convocat Sinodul de Unire de la Alba Iulia, prilej cu care a dat publicității o Carte de mărturie (Manifest). Actul Unirii cu Biserica Romei a fost semnat de Atanasie Anghel și de toți membrii Sinodului de la Alba Iulia, format din 38 de protopopi districtuali și de 2.270 de preoți.
Dieta Transilvaniei, controlată la acea vreme de nobilii protestanți, n-a văzut cu ochi buni eliberarea confesională a poporului român. Nobilii reformați (calvini) au pus la cale mai multe revolte printre țăranii români, ca să nu se alăture Bisericii Catolice. Într-o astfel de situație, Mitropolitul Atanasie s-a văzut nevoit să convoace un nou sinod, care a avut loc tot la Alba Iulia, de data aceasta la 4 septembrie 1700, la care au luat parte protopopi și preoți, precum și câte trei delegați mireni din fiecare sat românesc. Cei 54 de protopopi, împreună cu toți preoții și delegații mireni prezenți, au semnat un nou act, în care au întărit decizia Sinodului din 1698, consfințind unirea religioasă a românilor din Transilvania cu Biserica Romei.
Pentru Atanasie Anghel a urmat o perioadă grea, în care a fost atacat pe de o parte de calvini, iar pe de altă parte de ierarhia ortodoxă de la București. În aceste condiții, a fost chemat la Viena pentru a da explicații despre situația religioasă a românilor ardeleni, astfel că pe 7 aprilie a făcut o declarație prin care nu-l mai recunoștea ierarhic pe Arhiepiscopul ortodox al Bucureștiului.
A trecut la cele veșnice în urmă cu 310 ani, la data de 19 august 1713, la Alba Iulia, și a fost înmormântat lângă vechea biserică a Mitropoliei Bălgradului construită de Mihai Viteazul. Mai târziu, odată cu construirea Cetății „Alba Carolina”, vechea biserică a fost demolată, iar mormântul episcopului Atanasie a fost mutat în cimitirul de lângă biserica „Sfânta Treime” din Alba Iulia-Maieri. Rămășițele sale pământești au fost reînhumate în data de 15 octombrie 2013 în Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime” din Blaj, unde artizanul Unirii Bisericii românești din Ardeal cu Biserica Romei își doarme somnul de veci.
Ion Moldovan, președinte AGRU Blaj