Comunicat de presă
Blaj, 18.12.2024
Proiectul „Restaurarea clădirii Cancelariei Mitropolitane Greco-Catolice și amenajare Muzeul Bisericii Greco-Catolice din Blaj”
Mitropolia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică a obținut o finanțare nerambursabilă acordată de către Institutul Național al Patrimoniului prin programul Timbrul Monumentelor Istorice 2024 - sesiunea IV, subprogramul „Edificii de cult - Proiectare”, pentru Cancelaria Mitropolitană Greco-Catolică din Blaj.
Clădirea care constituie obiectul investiției este monument istoric de importanță națională, grupă valorică A, inclusă pe Lista Monumentelor Istorice a județului Alba ca parte a Ansamblului Mitropoliei Greco-Catolice, sec. XVI-XIX, aflat la poziția 335, cu codul AB-II-a-A-00189, respectiv pe poziția distinctă numărul 337 – Cancelaria Mitropolitană, sec. XVIII, având codul AB-II-m-A-00189.02.
Cancelaria Mitropolitană Greco-Catolică, inițial Mânăstirea Bunei-Vestiri, construită parțial pe urmele zidului exterior sud-estic a vechiului castel princiar renascentist, având două niveluri ce adăposteau la parter dormitoarele și încăperile novicilor, la etaj săli de curs, refectoriu și chilii, a găzduit ulterior seminarul diecesan. Colțul sudic păstrează fragmente ale fostului bastion al castelului, transformat în secolul al XVIII-lea în capela principilor calvini, ulterior biserica curții episcopale, edificiu afectat grav și demolat în 1913.
Ansamblul Mitropoliei Greco-Catolice este compus din mai multe corpuri de clădiri, cu funcțiuni diferite, gravitând în jurul Castelului Mitropolitan. Clădirile au fost construite pe parcursul sec. XVI-XVIII, având structura realizată din zidărie de cărămidă, șarpante din lemn și învelitori din țiglă ceramică trasă. Conform informațiilor istorice, castelul princiar a fost edificat în stil renascentist în anul 1535, de un oficial al curții vieneze – Gheorghe Bagdi, fiind cea mai veche clădire a orașului păstrată până în prezent, cunoscută sub denumirea de „Cetatea Roșie”. La începutul secolului al XVII-lea castelul a fost amplificat, însă nu este cunoscut stadiul la care s-a ajuns cu lucrările, construcția rămânând neterminată, iar la începutul secolului al XVIII-lea a fost cedat episcopiei greco-catolice.
Ansamblul actual a reutilizat mare parte din zidurile exterioare ale castelului renascentist, mai puțin cele ale bastioanelor – fațada sud-estică a clădirii bibliotecii, poarta carosabilă de acces cu deschidere semicirculară, anexele gospodărești de pe latura sud-vestică, poarta pietonală și gardul fiind construite pe traseul vechilor ziduri. În stânga porții de intrare în curte, a fost construită Mănăstirea Bunei-Vestiri, clădirea fiind cel mai probabil ridicată pe urmele zidului exterior și amplificată spre curte. Edificiul a fost structurat pe două nivele și cuprindea la parter dormitoarele și încăperile novicilor, iar la etaj săli de curs, refectoriul și chilii. Subsolul păstrează urme ale unui ancadrament renascentist anterior boltirii actuale. În colțul sudic al clădirii sunt păstrate fragmente ale zidurilor de aripă ale fostului bastion sudic, transformat în secolul al XVIII-lea în capela curții mitropolitane, edificiu demolat în anul 1913.
Conform informațiilor prezentate de Augustin Bunea în vremea Episcopului Aron, a fost finalizată construcția unui nou seminar teologic diecesan (Seminarul Bunei-Vestiri), în curtea reședinței sale, pe urmele vechiului castel.
Clădirea mănăstirii a fost utilizată până în 1948 ca și Cancelarie arhierească, după interzicerea Bisericii Greco-Catolice, imobilul a suferit grave distrugeri și pierderea unei arhive și mobilier valoroase. Studiile și cercetările de fundamentare, respectiv Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții au fost întocmite în cadrul subprogramului „Elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru intervenții asupra monumentelor istorice”, realizat prin finanțare nerambursabilă a INP din 2022.
Proiectul se continuă prin elaborarea Documentației pentru obținerea autorizației de construire (D.T.A.C.) și a proiectului tehnic de execuție (P.T.) pentru consolidarea clădirii.
Valoarea totală a contractului de finanțare este de 271.299 lei, din care finanțarea nerambursabilă INP prin TMI este de 246.000 lei, iar Mitropolia Română Unită cu Roma Greco-Catolică are o contribuție proprie de 25.299 lei.