Duminică, 23 februarie 2025, Duminica a 35-a după Rusalii (Înfricoșătoarea Judecată), Părintele Nicolae Lupea a fost comemorat cu ocazia împlinirii a douăzeci de ani de la trecerea la Domnul, în Parohia greco-catolică „Buna Vestire” Blaj-Tiur, a cărei păstor a fost după anul 1990.
Sfânta Liturghie a fost celebrată de Preasfinția Sa Cristian Crișan, Episcop auxiliar de Alba Iulia și Făgăraș, împreună cu un sobor impresionant de preoți, toți fii spirituali ai Părintelui Nicolae Lupea.
În cuvântul de învățătură, Preasfinția Sa Cristian a evidențiat figura luminoasă și blândă a Părintelui Nicolae Lupea, pe care l-a cunoscut în perioada studiilor de la Blaj, subliniind modestia și calitățile care l-au făcut atât de iubit de către elevi și studenți și a împărtășit aspecte din perioada în care l-a avut ca profesor.
După Slujba Parastasului, Părintele paroh Adin Pop a evocat personalitatea Părintelui Nicolae Lupea, prezentând aspecte din viața acestuia și a vorbit despre cea mai dificilă perioadă din viața părintele său spiritual, pe care însuși Părintele Nicolae Lupea o considera ca fiind cea în care se ascundea de agenții securității, pentru că-i punea în pericol pe cei apropiați.
Momentul comemorativ s-a încheiat cu o agapă frățească, la care au fost invitați toți cei prezenți.
Părintele Nicolae Lupea (1918-2005), repere biografice
Părintele Nicolae s-a născut la 16 octombrie 1918, în cătunul Obârşe, satul Tiur, lângă Blaj, judeţul Târnava Mică (astăzi județul Alba). A fost unul dintre cei doi fii ai lui Nicolae Lupea şi Eva Lupea (născută Berghean). A urmat Liceul „Sfântul Vasile” din Blaj, în 1939 înscriindu-se la Academia de Teologie, pe care a absolvit-o în anul 1943. La 3 ianuarie 1943 este hirotonit preot celibatar de IPS Valeriu Traian Frenţiu - Administrator Apostolic de Blaj, după care a fost numit preot la Bucureşti, unde a funcţionat până în 1945, când a revenit la Blaj şi a fost numit Vicerector la Academia de Teologie, unde va funcţiona până în 1948. A fost închis prima dată în 1947, când a fost interzis P.N.Ţ., fiind trimis în temniţa de la Aiud, împreună cu părintele canonic Gheorghe Dănilă, Rector al Academiei Teologice din Blaj, deşi nici unul nu era membru al acestui partid. Au stat la Aiud nouă luni, până în mai 1948.
În anul 1948, când a fost interzis cultul greco-catolic, s-a retras la casa părintească, urmând o perioadă de zece ani de pribegie şi clandestinitate, în care Pr. Lupea a stat ascuns la mai multe familii, în diferite localităţi din jurul Blajului, fiind hărţuit de organele de securitate. În acest timp a acordat asistenţă spirituală diferiţilor enoriaşi din localităţile unde se ascundea. În 1958 s-a predat. În martie 1959 a fost condamnat de Tribunalul Militar „Negru Vodă” din Bucureşti la cinci ani de închisoare corecţională pentru practicarea cultului greco-catolic interzis şi pentru propagarea ideilor greco-catolice persoanelor cu care venea în contact.
Pedeapsa şi-a ispăşit-o la Jilava și în lagărele (colonii de muncă) de la Periprava, Stoeneşti, Grind şi Salcia, fiind eliberat în 31 mai 1964. În temniță a participat la botezul lui Nicolae Steinhardt.
Eliberat în anul 1964, s-a întors la Obârşe, unde şi-a continuat clandestin activitatea de preot, prin oficierea Sfintei Liturghii şi administrarea Sacramentelor.
După repunerea în legalitate a Bisericii, între 1990-1992, a fost Rector al Academiei Teologice Greco-Catolică din Blaj. Din 1991 până în 1999 a predat aici Ştiinţele Biblice, iar în perioada 1992-2005 a fost părintele spiritual al Institutului. Harul deosebit pe care îl avea părintele de a cultiva viaţa sufletească prin sfaturile personale, prin predicile sale, dar mai ales prin viaţa dânsului, exemplară în virtute, ne fac să spunem că era un om al lui Dumnezeu. Din 1992, Părintele Nicolae Lupea a administrat parohia greco-catolică din Tiur, unde a început construirea unei noi biserici.
În ziua de duminică, 10 octombrie 2004, IPS Lucian i-a înmânat în Catedrala din Blaj, lui şi altor preoţi, distincţia de Prelat Onorific, conferită de Papa Ioan Paul al II-lea, ca răsplată pentru mărturia de viaţă creştină catolică şi fidelitate faţă de Scaunul Apostolic al Romei.
A trecut la cele veşnice în data de 24 februarie 2005, la Sibiu, fiind asistat în ultimele zile de către Părintele Marius Bebeşelea, şi a fost înmormântat în cimitirul-pantheon al Blajului, în 26 februarie, slujba de înmormântare, pontificată de IPSS Lucian Mureșan, fiind oficiată de fiii săi spirituali .
Fiii săi sufletești, parohienii din Tiur, corpul profesoral şi studenţii Facultăţii de Teologie din Blaj îl vor purta mereu în rugăciunile lor la altarul Domnului. A fost modelul preotului greco-catolic, oricând gata de sacrificiu, plin de devotament si permanent pregătit cu un sfat celor aflați în dificultăți.
Biroul de Presă al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș