Recent, de „Buna Vestire” 2025, în Catedrala Greco-Catolică Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj, am urmărit un superb concert de pricesne, intitulat „Mergeai cu Crucea în spate”. Ce a avut distinct, particular acest moment de înaltă trăire spirituală? Dimensiunea profesională de excepție a celor care l-au susținut este o realitate binecunoscută. Momentul emoțional al „Postului Mare” a adăugat un plus de semnificație emoțională actului interpretativ. La aceste două coordonate se adaugă și un moment aniversar al Catedralei. Construită în stil baroc, între anii 1741-1749, din inițiativa Episcopului Inocențiu Micu -Klein, după planurile renumitului arhitect vienez Anton Martinelli, Catedrala va fi inaugurată în anul 1765, odată cu finalizarea iconostasului sculptat de către meșterul tâmplar Aldea, din Târgu-Mureș.
În acești 260 de ani de existență, în Catedrală au avut loc, pe lângă numeroasele evenimente de factură religioasă, și câteva cu o distincție laică particulară. La data de 2/14 mai 1848, Simion Bărnuțiu a citit celebrul discurs intitulat „La lumina istoriei și a libertății”, care a devenit programul politic al revoluției din Transilvania. În septembrie 1936, Regele Carol al II-lea a vizitat Catedrala, vizită prilejuită de aniversarea a 75 ani de la întemeierea ASTREI. În 2 iunie 2016, Catedrala a găzduit sesiunea solemnă intitulată „Academia Română și Blajul”, la sărbătorirea a 150 ani de existență a acesteia. În 2 iunie 2019, Blajul și Biserica Blajului au primit vizita Sanctității Sale Papa Francisc, cu prilejul beatificării celor 7 Episcopi martiri ai Bisericii Române Unite.
Termenul „baroc”, legat de stilul arhitectural, îl întâlnim și în muzică - barocul muzical - definind perioada de la sfârșitul Renașterii și prima jumătate al secolului al XVIII-lea. Anul 2025 este unul aniversar -omagial, la împlinirea a 340 ani de la nașterea celor doi mari compozitori ai acestei perioade - anul 1685 - Johan Sebastian Bach și Georg Friederich Händel, cei doi împlinitori ai barocului, modele de compozitori creștini. Muzica religioasă a acestora are o evlavie și un echilibru desăvârșit. La Bach sunt de menționat „Oratoriul de Paști”, „Patimile după Matei”, „Patimile după Ioan”, minunatele corale (între care superbul coral „Iată-mă Doamne, în fața tronului Tău”), motetele sale. Legat de cele din urmă, motetul „Isus, bucuria mea”, exprimă la superlativ valențele geniului creator la Bach. În ceea ce-l privește pe Händel, sunt de menționat marile sale oratorii (în număr de 32), între care de referință sunt „Judas Maccabeus” și „Messiah”. La acestea se adaugă trei cantate religioase, între care celebra „Dixit Dominus”.
Expresia aniversară a unor elemente de baroc arhitectural și muzical să ne jaloneze parcursul până la Marele Praznic al Învierii Domnului!
Prof. univ. dr. Sorin Nicu Blaga - medic și muzician