În parcursul biografic al viitorului Prim Cardinal român al Bisericii Române Unite, Greco-Catolică, Iuliu Hossu, se pot identifica, argumentat, cel puțin zece repere temporale distincte, în relație cu Blajul.
Al treilea, din cei șase copii ai preotului greco-catolic Ioan Hossu, s-a născut în anul 1885, în Milașul Mare (BN), care aparținea de Mitropolia Blajului. Este, prin excelență, prima interferență, cea spirituală, cu dimensiune confesională.
În perioada anilor 1900-1904, Iuliu Hossu urmează cursurile Liceului Greco-Catolic „Sf. Vasile cel Mare”, din Blaj. Aceasta reprezintă o etapă hotărâtoare pentru dezvoltarea ulterioară, în principal pe plan teologic, dar și cea mai lungă petrecută la Blaj. Între cei 40 colegi de clasă, a fost mai apropiat de doi dintre aceștia: Iuliu Hațieganu (fiu de preot greco-catolic și viitor medic) și Ioan Coltor (viitor preot și canonic blăjean, unchiul viitorului Fericit Episcop Martir Ioan Suciu).
Atmosfera care domnea în școlile Blajului, la începutul secolului al XX-lea, am redat-o, în ultimele două decenii, în câteva apariții editoriale la Editura Buna Vestire din Blaj:„Spiritul Blajului” (anul 2007); „Spiritul Blajului”(ediția a doua, revizuită și adăugită, bilingvă româno-franceză, 2009); „Iuliu Hațieganu - de la școala blăjeană la școala medicală clujeană” (2009). Profilul personalității dascălului blăjean din perioada la care ne referim l-am ilustrat în monografia „Dascălul blăjean de odinioară”, ediție bilingvă româno-franceză, Editura Buna Vestire, Blaj (2011).
Este momentul să menționăm faptul că în anul 2025 se împlinesc 160 ani de la întemeierea Institutului Pedagogic Arhidiecezan din Blaj (anul 1865), în timpul păstoririi Primului Mitropolit al Bisericii Române Unite, Alexandru Șterca Șuluțiu. Absolvenții acestei instituții pedagogice au împânzit școlile din Ardeal și nu numai, contribuind la dezvoltarea învățământului pedagogic românesc.
În perioada școlarității blăjene a lui Iuliu Hossu, persista o puternică extensie temporală a conținutului definitoriu al Școlii Ardelene. Este momentul, în anul 2025, să omagiem pe unul dintre corifei, Samuil Micu(1745-1806), la 280 ani de la naștere. De numele acestuia se leagă și redactarea - ca autor principal - a „Lexiconului de la Buda” (1825), în urmă cu 200 ani. În școlile Blajului era încă vie amintirea personalității lui Timotei Cipariu (1805-1887), de la a cărui naștere se împlinesc 220 ani. Cel considerat părintele filologiei române este și traducătorul, din ebraică, a celei de a treia „Biblie” (în ordine cronologică) ce a apărut la Blaj (din totalul de cinci traduceri blăjene), în urmă cu 155 ani (anul 1870). Doi dintre profesorii de liceu, canonicul Augustin Bunea - istorie - și Ioan Micu Moldovan - limba română - au fost membri ai Academiei Române.
În educația elevilor, muzica ocupa un rol important. Întemeietorul școlii muzicale blăjene, profesorul Iacob Mureșianu (1857-1917), a venit la Blaj în anul 1885 (anul nașterii lui Iuliu Hossu). Conținutul activităților muzicale, precum și personalitatea lui Iacob Mureșianu, au fost ilustrate în volumul „Melosul laic și bizantin în școala muzicală blăjeană” (Editura Buna Vestire Blaj, 2019), redactat în colaborare cu Sorin Nicolae Blaga, în baza dublei pregătiri universitare, licențiate, de medicină și muzică.
La aceste coordonate școlare de bază, curricula de liceu se completa și cu alte activități.
Două merită a fi menționate. Participarea elevilor la serbările școlare anuale, în amintirea zilelor de 3/15 mai 1848, era un eveniment mult așteptat și onorat în egală măsură de elevi și profesori, nu numai de la Blaj, ci și din alte licee din Transilvania. La deschiderea festivă erau prezente, alături de ierarhii și clericii Blajului, și autoritățile administrative locale, ca și un numeros public. Un moment distinct al activității elevilor de liceu de la Blaj era reprezentat de participarea acestora la Societățile de lectură. Iuliu Hossu și Iuliu Hațieganu, membri ai Sociatății de lectură „Timotei Cipariu”, au fost premiați în ultimul an al Gimnaziului Superior(anul școlar 1903/1904) pentru prestații deosebite, în acest domeniu. Cu aceasta se încheie perioada de liceean blăjean a lui Iuliu Hossu.
În școlile Blajului de la acea vreme era încă prezentă amintirea popasului eminescian din anul 1866. Manifestările ASTRA erau în plină efervescență, urmând să fie aniversate într-un viitor apropiat, de la absolvirea liceului blăjean de către Iuliu Hossu, în cadrul Serbărilor Semicentenarului ASTRA (1911). Acestea au fost coordonatele esențiale, formative, în perioada școlarității blăjene a elevului Iuliu Hossu.
În anul 1910, Iuliu Hossu este hirotonit preot celib la Roma, de către Episcopul de Lugoj, Vasile Hossu - unchiul său - fiind asistat de canonicul de Blaj, Victor Smigelschi și de tatăl său, preotul Ioan Hossu.
În data de 4 decembrie 1917, preotul Iuliu Hossu a fost consacrat Episcop în Catedrala „Sf. Treime” din Blaj, de către Mitropolitul de Alba Iulia și Făgăraș, Victor Mihali de Apșa, asistat de episcopii Demetriu Radu (Oradea) și Valeriu Traian Frențiu (Lugoj).
Înaintea zilei de 1 decembrie 1918, tânărul episcop Iuliu Hossu, împreună cu doctorul Alexandru Vaida-Voevod, avocatul Iuliu Maniu și profesorul Alexandru Borza au efectuat - în drum spre Alba Iulia - o vizită Vicarului Mitropoliei Blajului, Vasile Suciu, care îndeplinea și funcția de președinte al Comitetului Național Român din Blaj.
Decesul Mitropolitului Vasile Suciu, în anul 1935, îl va readuce la Blaj pe Episcopul Iuliu Hossu, însoțit de profesorul Iuliu Hațieganu, alături de ceilalți Episcopi ai Bisericii Române Unite, pentru a participa la funeraliile marelui ierarh, considerat cel de-al treilea întemeietor al școlilor din Blaj.
Anul 1936 a fost marcat la Blaj de sărbătorirea a 75 de ani de la întemeierea ASTRA. La manifestările derulate în zilele de 19 și 20 septembrie, a fost prezent Regele Carol al II-lea, Marele Voevod de Alba Iulia, Mihai - fiul regelui, majoritatea membrilor guvernului, toți ierarhii Bisericii Române Unite și ierarhi ai Bisericii Ortodoxe, alături de personalități distincte ale vieții culturale, scriitori, oameni politici. Episcopul de Cluj-Gherla a venit însoțit de profesorii de medicină Iuliu Hațieganu și Iuliu Moldovan.
În anul 1937, Episcopul Iuliu Hossu și profesorul Iuliu Hațieganu revin în Mica Romă, cu prilejul sărbătoririi a 200 ani de la întemeierea Blajului românesc, odată cu instalarea Episcopului unit Inochentie Micu-Klein (19 mai 1737). Conținutul evenimentelor anilor 1936 și 1937 le-am detaliat în volumul „Iuliu Hațieganu și pecetea Blajului cărturăresc”, publicat la Editura Buna Vestire, Blaj, 2019.
În 2 iunie 2019, Cardinalul Iuliu Hossu este beatificat împreună cu ceilalți șase episcopi greco-catolici martiri, de către regretatul Papa Francisc, pe Câmpia Libertății de la Blaj, în fața unei mulțimi estimate la peste o sută de mii oameni. Ridicarea la cinstea altarelor semnifică apoteoza dimensiunii spirituale a înaltului prelat al Bisericii Române Unite și Prim Cardinal al acesteia.
Inaugurarea manifestărilor legate de Anul „Cardinal Iuliu Hossu” a avut loc la Blaj, în data de 5 ianuarie 2025, în cadrul unei Sfinte Liturghii Solemne, oficiate de PS Claudiu, Episcop de Cluj-Gherla și PS Cristian, Episcop auxiliar de Alba Iulia și Făgăraș, în prezența unor urmași ai familiei Hossu. Liturghia oficiată „in memoriam” Cardinal Iuliu Hossu se poate constitui într-o pagină distinctă din biografia exemplară, generoasă și memorabilă a itinerarelor sale spirituale
Prof. univ dr. Sorin Nicu Blaga - medic și muzician