Regele Ferdinand I al României afirma la începutul secolului XX: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa”. Acest adevăr a fost pe deplin ilustrat de școlile Blajului, laice și teologice, după întemeierea orașului de către Episcopul Inochentie Micu Klein, în secolul al XVIII-lea. La 11 octombrie 1754 are loc deschiderea primelor școli sistematice cu limba de predare română (școala de obște, latinească și de preoție), în timpul păstoririi Episcopului Petru Pavel Aron, urmașul Episcopului Inochentie Micu Klein (a nu se confunda acest eveniment-reper al românilor ardeleni cu Școala Ardeleană, mișcare istorică, filologică și de cultură românească derulată într-o perioadă cuprinsă între sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, care a plecat tot de la Blaj!). Acestea s-au dezvoltat și diversificat în timp. Un moment aniversar îl reprezintă inaugurarea Institutului Pedagogic Arhidiecezan greco-catolic, în anul 1865. Evenimentul care a avut loc în urmă cu 165 ani a fost patronat de primul Mitropolit al Bisericii Române Unite, Alexandru Șterca Șuluțiu.
Un aspect mai puțin cunoscut este reprezentat de un al treilea versant circumscris noțiunii de școală, în corelație cu Blajul, acela al școlii biblistice, manifestată coerent și consecvent pe parcursul a 165 de ani (1760-1925).
Inițierea acestei școli a avut loc tot în timpul Episcopului Petru Pavel Aron, care a realizat în anul 1760 (în urmă cu 265 ani !), traducerea Bibliei după Vulgata (împreună cu călugării Grigore Maior, Atanasie Rednic, Gheronte Cotorea și Silvestru Caliani). Ediția științifică, în cinci volume, cu titlul Biblia Vulgata. Blaj 1760-1761, a apărut în anul 2005, la Editura Academiei Române.
În anul 1795 (în urmă cu 230 ani!) a fost tipărită Biblia, tradusă după Septuaginta, de către Samuil Micu, în perioada 1783-1791. Reeditarea Bibliei lui Samuil Micu, în anul 2000, sub egida științifică a Academiei Române, reprezintă un moment aniversar de excepție pentru școala biblistică blăjeană.
Timotei Cipariu, canonic și părinte al filologiei române a finalizat în anul 1870 (în urmă cu 155 ani!) o versiune completă a Bibliei, scrisă în spirit latinizant și etimologizant.
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, renumitul profesor Victor Smigelschi realizează o nouă ediție a Bibliei, după traducerea lui Samuil Micu (pe care o completează cu numeroase note și comentarii, care o particularizează).
În sfârșit, dar nu în ultimul rând, Episcopul greco-catolic Ioan Bălan a finalizat în anul 1925 (în urmă cu 100 ani!) o traducere a Noului Testament, înscriindu-se atfel în parcursul coerent al școlii biblistice blăjene.
Cele cinci momente distincte ale școlii biblistice blăjene, dintre care patru aniversare în anul 2025, confirmă unitatea în diversitate, dacă predomină același spirit.
Prof. Univ. Dr. Sorin Nicu Blaga - medic și muzician