În cadrul audienței generale de miercuri, 30 septembrie, Papa Leon al XIV-lea a făcut o sinteză a călătoriei apostolice în Franța și la UNESCO, desfășurată între 25 și 28 septembrie 2026, propunând „renașterea” drept cheie de lectură a acestei vizite. De la reconstrucția Catedralei Notre-Dame și întâlnirea cu tinerii de la Paris, la mesajul de speranță de la Lourdes și la memoria Europei și chemarea la pace de la Metz, Sfântul Părinte a evidențiat demnitatea inviolabilă a persoanei umane, însoțirea celor vulnerabili, dialogul dintre religii și nevoia unei reînnoiri spirituale a Bisericii și a societății.
Vorbind despre întâlnirile de la Paris, Lourdes și Metz, Sfântul Părinte a mărturisit că această călătorie a fost „un mare dar” și a mulțumit tuturor celor care l-au primit și l-au întâlnit ca „apostol al lui Cristos și mesager al păcii”, scrie Vatican News.
Pentru a uni într-o singură imagine momentele vizitei, Papa Leon al XIV-lea a ales Catedrala Notre-Dame din Paris. Locul, grav afectat de incendiul din 2019 și apoi reconstruit printr-un amplu efort comun, devine pentru Sfântul Părinte simbolul unei renașteri care depășește zidurile Catedralei.
Restaurarea Notre-Dame arată, în perspectiva propusă de Sfântul Părinte, că Biserica, statul, instituțiile publice și societatea civilă pot colabora pentru binele comun, punând în centrul acestei colaborări demnitatea persoanei umane.
Această experiență a fost una dintre ideile pe care Papa le-a transmis și autorităților franceze, precum și reprezentanților UNESCO. Într-o lume marcată de tensiuni și fragmentări, cooperarea pentru binele comun nu este doar o necesitate practică, ci poate deveni un adevărat stil de viață al societății.
Dar Notre-Dame este mai mult decât un monument restaurat. Pentru Papa Leon al XIV-lea, ea este imaginea Bisericii alcătuite din „pietre vii”, adică din oameni care îl iubesc pe Cristos pentru că au fost mai întâi iubiți de El.
Această imagine a Bisericii vii s-a regăsit, în aceeași seară, la Veghea de rugăciune a tinerilor de pe Stade de France. Dacă la Notre-Dame s-au adunat preoți, diaconi, persoane consacrate și lucrători pastorali, pe stadion s-a aflat o nouă generație de francezi.
Papa Leon al XIV-lea a remarcat nu doar entuziasmul și bucuria tinerilor, ci și capacitatea lor de a rămâne în tăcere și ascultare. În fața lor, a rostit un cuvânt deosebit de puternic: „Voi sunteți sfinții Franței!”
Pentru Sfântul Părinte, această întâlnire a reprezentat un „mare semn de speranță”. În același timp, renașterea Bisericii din Franța poate fi observată și prin numărul în creștere al tinerilor și adulților care cer Botezul.
Este una dintre „surprizele” lui Dumnezeu pe care Biserica este chemată să le primească și să le însoțească prin comunități capabile să-i primească pe catehumeni și pe cei care intră în viața creștină.
Momentul culminant al vizitei la Paris a fost Sfânta Liturghie celebrată în Place de la Concorde. Pentru Papa Leon al XIV-lea, amploarea adunării liturgice și participarea credincioșilor au oferit o altă imagine a renașterii.
În contrast cu reconstrucția materială a unei catedrale, Sfântul Părinte a vorbit despre „adevărata reconstrucție”, cea a Bisericii, pe care numai Dumnezeu o poate realiza.
Este o perspectivă profund eclezială: Biserica nu se reconstruiește doar prin edificii, instituții sau proiecte pastorale, ci prin oameni transformați de har, adunați în jurul lui Cristos și hrăniți de Euharistie, sub ocrotirea Maicii Domnului.
De la Paris, Papa Leon al XIV-lea a mers ca pelerin la Lourdes, pentru a o cinsti pe Fecioara Maria, Maica Bisericii. În acest loc al rugăciunii și al întâlnirii cu suferința, mesajul său s-a concentrat asupra demnității fiecărei persoane.
Papa Leon al XIV-lea a reafirmat că orice viață umană, indiferent de condiția sa și chiar atunci când este marcată de cea mai gravă fragilitate, păstrează o demnitate inviolabilă.
Această demnitate cere îngrijire, însoțire, compasiune și folosirea responsabilă a mijloacelor pe care știința le pune la dispoziție pentru alinarea suferinței.
Lourdes devine astfel, în cuvintele Papei, un „sanctuar al civilizației iubirii”.
În același context, Sfântul Părinte s-a întâlnit cu persoane care au fost victime ale abuzurilor. Le-a cerut ajutorul pentru a transmite tuturor victimelor voința sa și a întregii Biserici de a le asculta, de a merge împreună cu ele pe drumul vindecării, de a recunoaște suferința provocată și de a lucra pentru prevenirea abuzurilor.
Metz și memoria unei Europe născute din dorința de pace
Ultima etapă a călătoriei a fost Metz, un oraș care poartă memoria dramatică a celui de-al Doilea Război Mondial și este legat de figura lui Robert Schuman, unul dintre principalii inspiratori ai procesului de unificare europeană.
Papa Leon al XIV-lea a făcut aici o paralelă cu Notre-Dame: așa cum Catedrala a trebuit să renască după devastarea incendiului, Europa s-a ridicat după distrugerile războiului.
Proiectul european s-a născut din dorința de pace și s-a sprijinit pe democrație, solidaritate și fraternitate între popoare. În viziunea exprimată de Papă, aceste principii își găsesc o parte importantă din rădăcini în tradiția creștină a Europei și pot constitui și astăzi o resursă pentru reînnoirea continentului.
Într-o lume globalizată, dialogul dintre religii capătă, de asemenea, o importanță deosebită. La Metz, reprezentanți ai diferitelor tradiții religioase au citit și au semnat, în prezența Papei, „Apelul de la Metz” pentru dialog și pace.
La finalul catehezei, Papa Leon al XIV-lea a revenit la tema care a însoțit întreaga călătorie apostolică: „Pour que le monde ait la vie” – „Pentru ca lumea să aibă viață”, cuvintele lui Isus din Evanghelia după Ioan: „Eu sunt pâinea cea vie, care s-a coborât din cer” (In 6,51).
În această perspectivă, vizita în Franța apare ca un singur drum, de la Paris la Lourdes și Metz: un drum al renașterii, al grijii pentru persoana umană, al redescoperirii credinței, al reconcilierii și al păcii.
Notre-Dame, tinerii, bolnavii și persoanele vulnerabile, memoria Europei și dialogul dintre religii devin astfel diferite chipuri ale aceleiași chemări: aceea de a redescoperi că viața omului și viața comunităților pot fi reînnoite atunci când sunt așezate sub semnul iubirii, al fraternității și al lui Cristos.
În saluturile finale, Papa a mulțumit pentru primirea călduroasă de care s-a bucurat în Franța și i-a îndemnat pe păstorii sufletești să răspundă în continuare așteptărilor credincioșilor, în mod deosebit ale tinerilor.
Sfântul Părinte a amintit și beatificarea, la Bologna, a celor trei preoți martiri Ubald Marchioni, Elie Comini și Martin Capelli, uciși în 1944. Jertfa lor, a spus Papa, îi cheamă pe creștinii de astăzi să aibă curajul de a deveni aproapele fraților, mai ales în timpul încercării.
În pragul lunii octombrie, dedicată în mod tradițional Sfântului Rozariu, Papa Leon al XIV-lea i-a invitat pe credincioși să se roage în mod special pentru încetarea războaielor și pentru pace.
Audiența generală s-a încheiat cu rugăciunea „Tatăl nostru” în limba latină și cu binecuvântarea apostolică.
Sursa: Vatican News
Foto: L'Osservatore Romano
