Preasfinția Sa Mihai Frățilă, Episcopul greco-catolic de București, și-a prezentat la Cluj-Napoca cel mai recent volum, „Partea care nu se va pierde. Despre alegere și discreția binelui”, apărut în anul 2026 la Editura Humanitas. Evenimentul a avut loc în data de 24 septembrie, la Muzeul „Fericitul Cardinal Iuliu Hossu”, și a prilejuit un dialog despre credință și cultură, libertate, lectură și despre ceea ce rămâne esențial în viața omului, dincolo de ceea ce este trecător.
Întâlnirea a reunit preoți, persoane consacrate, cadre universitare, oameni de cultură și credincioși greco-catolici. La eveniment a participat și Preafericirea Sa Claudiu, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, care a rostit cuvântul de încheiere.
Seara a fost moderată de conf. dr. Alin Tat și a început cu un fragment din rugăciunea Sfântului Thomas Morus, prezentă în volumul lui PS Mihai Frățilă. Rugăciunea despre simplitatea sufletului, bucuria vieții și harul de a nu ne lua prea în serios a oferit tonul unei întâlniri în care reflecția serioasă s-a împletit cu dialogul fratern și deschiderea.
Despre judecarea celuilalt și valoarea binelui cotidian
Dr. Mihnea Măruță, jurnalist și doctor în filozofie, a vorbit despre volum pornind de la mai multe dintre temele acestuia și de la întrebările pe care le ridică în raport cu lumea contemporană.
Una dintre reflecțiile sale a pornit de la afirmația: „Ne simțim îndreptățiți să fim judecătorii semenilor noștri”. Ideea a fost pusă în legătură cu realitatea rețelelor sociale, unde viața unui om poate fi redusă cu ușurință la un episod sau la o imagine, devenind astfel obiect al judecății publice.
O altă temă a fost „cultul închinat propriului eu” și raportarea omului la libertate, într-o lume în care există riscul ca persoana să creadă că își poate construi existența exclusiv prin propriile forțe.
În același timp, intervenția a evidențiat valoarea lucrurilor mici și a fidelității cotidiene. Pornind de la afirmația PS Mihai Frățilă că „străduința cotidiană reprezintă adevărata performanță”, Mihnea Măruță a subliniat importanța gesturilor simple, a responsabilității și a binelui concret săvârșit zi de zi.
În final, reflecția s-a îndreptat către responsabilitatea omului credincios față de cel care nu crede și către mărturia pe care creștinul o poate oferi prin propria viață, prin prezență și iubire.
Lectura, cultura și credința
Conf. dr. Alin Tat a prezentat structura volumului, alcătuit din 32 de texte, organizate în patru secțiuni. Șapte dintre texte sunt inedite, iar celelalte au fost publicate anterior în reviste și pe platforme precum Contributors și România Literară.
Cartea propune un dialog al autorului cu un univers larg de scriitori, istorici, teologi și oameni de cultură, iar lectura apare nu doar ca exercițiu intelectual, ci și ca modalitate de formare a discernământului, a simțului moral și a înțelegerii realității.
În cadrul dialogului a fost evidențiat și raportul dintre credință și cultură. Volumul oferă, în acest sens, o perspectivă asupra modului în care lectura, cultura și credința pot deveni spații ale unei căutări comune. Totodată, autorul se raportează critic la formele unei religiozități de fațadă, care riscă să piardă contactul cu autenticitatea mesajului creștin.
„Un exercițiu de dialog cu sine și cu mirările lumii”
Luând cuvântul, Preasfințitul Mihai Frățilă a explicat că volumul nu este o carte de predici, ci un răspuns la întrebări pe care și le-a pus în ultimii ani, din perspectiva omului credincios, într-un context social și cultural în care credința nu este întotdeauna înțeleasă sau receptată cu sensibilitate.
Cartea devine astfel un exercițiu de dialog cu sine și cu „mirările lumii”, în care întrebările venite din realitatea contemporană sunt aduse în fața perspectivei creștine.
Preasfinția Sa a vorbit și despre rolul întâlnirilor și al lecturilor în formarea unei perspective asupra lumii, precum și despre necesitatea de a găsi un limbaj care să poată intra în dialog cu omul contemporan fără a transforma mărturia creștină într-un discurs moralizator.
Memoria mărturisitorilor și întrebările prezentului
Dialogul cu autorul a adus în atenție și experiența generațiilor care, după 1989, au redescoperit istoria recentă a României și drama celor care au trecut prin închisorile comuniste.
Întrebarea „Noi ce am fi făcut?” a devenit punctul de plecare pentru o reflecție asupra mărturiei celor care au trecut prin suferință. Evocând figura Fericitului Cardinal Iuliu Hossu, PS Mihai Frățilă a subliniat valoarea mărturiilor celor care au cunoscut persecuția și capacitatea acestora de a nu rămâne captivi sentimentului de nedreptate.
În acest context, memoria nu este doar o privire către trecut, ci poate deveni o resursă pentru înțelegerea prezentului și pentru păstrarea umanității. Preasfințitul Mihai a făcut referire și la Viktor Frankl, revenind asupra valorii timpului prezent și asupra întrebării despre felul în care omul poate rămâne om indiferent de circumstanțele pe care le traversează.
O punte între Biserică și cultură
În cuvântul de încheiere, Preafericirea Sa Claudiu a evidențiat importanța dialogului dintre Biserică și cultură, în contextul preocupărilor actuale privind riscul unei rupturi între Evanghelie și cultură.
Preafericirea Sa a remarcat spațiul de dialog creat de PS Mihai Frățilă în jurul misiunii sale episcopale la București și felul în care lectura, formarea și relaționarea cu lumea culturală pot contribui la prezentarea mesajului Evangheliei într-o manieră accesibilă, fără ca identitatea confesională să devină o barieră.
În mod firesc, reflecția s-a întors apoi către locul în care a avut loc întâlnirea: Muzeul „Fericitul Cardinal Iuliu Hossu”. Aici, titlul volumului – „Partea care nu se va pierde” – a dobândit o rezonanță aparte, în raport cu mărturia Fericitului Iuliu Hossu și a celorlalți Episcopi și mărturisitori reprezentați în muzeu.
„Partea care nu s-a pierdut” pentru acești mărturisitori este tocmai ceea ce trece dincolo de moarte și de istorie: mărturia credinței. Astfel, spațiul muzeului a devenit cadrul unei întâlniri între memoria Bisericii și întrebările omului contemporan, între istoria mărturisirii credinței și cultura prezentului.
„Ce rămâne dincolo de ceea ce trece?”
Lansarea volumului „Partea care nu se va pierde. Despre alegere și discreția binelui” s-a încheiat într-o atmosferă de comuniune și apropiere. Participanții au avut posibilitatea să achiziționeze cartea de la standul Editurii Humanitas, iar Preasfințitul Mihai Frățilă a oferit autografe și a continuat dialogul cu cei prezenți.
În spațiul dedicat memoriei Fericitului Cardinal Iuliu Hossu, întrebarea care dă titlul cărții a căpătat o semnificație aparte: ce rămâne dincolo de ceea ce trece, ce păstrează omul în fața lui Dumnezeu și ce poate deveni, prin viața și mărturia sa, un dar pentru ceilalți?
Sursa: Eparhia de Cluj-Gherla
